Studiul realizat în cadrul proiectului URBAN SOCIAL HUB propune o arhitectură comună pentru colectarea și valorificarea datelor sociale, de mediu și de guvernanță ale structurilor de economie socială
În articolul anterior am deschis, în Centrul de Resurse pentru Dezvoltarea Economiei Sociale, o discuție despre convergența cerințelor de raportare aplicabile structurilor de economie socială. Am pornit de la o realitate întâlnită frecvent în practică: aceeași întreprindere socială trebuie să furnizeze, în contexte diferite, informații despre personal, grupurile vulnerabile, remunerare, resursele consumate, impactul social și utilizarea rezultatului financiar.
Astăzi publicăm studiul integral „Arhitectura monitorizării și raportării sociale a temelor secundare și a principiilor orizontale prin standardul voluntar VSME”, elaborat de Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina în cadrul proiectului URBAN SOCIAL HUB, cod SMIS 302295.
Studiul analizează modul în care trei cerințe de informare aparent distincte pot fi susținute printr-o singură arhitectură de colectare a datelor. Este vorba despre raportarea necesară pentru menținerea statutului de întreprindere socială, documentarea angajamentelor privind temele secundare și principiile orizontale în cadrul intervențiilor finanțate și solicitările de informații privind sustenabilitatea venite din partea partenerilor comerciali și a lanțurilor de aprovizionare.
Aceleași realități, raportate în limbaje diferite
Analiza confirmă ipoteza de la care a pornit cercetarea: cele trei cerințe urmăresc, în proporție covârșitoare, aceleași fapte elementare. Diferențele se regăsesc mai ales în vocabularul utilizat, în formularele completate și în destinatarii informațiilor, nu în conținutul propriu-zis al datelor.
Structura personalului, participarea persoanelor din grupuri vulnerabile, diferențele de remunerare, consumurile de resurse sau modul de utilizare a profitului sunt informații deja prezente în evidențele întreprinderilor sociale. Ele sunt însă colectate și prezentate separat, ceea ce generează un efort administrativ repetitiv și face dificilă utilizarea lor pentru mai multe finalități.
Studiul arată că standardul voluntar european de raportare a sustenabilității pentru întreprinderile mici și mijlocii necotate – VSME – poate oferi structura comună necesară reorganizării acestor informații. Soluția propusă nu presupune introducerea unei noi obligații de raportare peste cele existente, ci schimbarea modului în care sunt colectate și organizate datele pe care entitățile le înregistrează deja.
Efortul suplimentar real se concentrează în special asupra informațiilor de mediu. În schimb, o mare parte dintre datele sociale și de guvernanță sunt deja colectate, verificate periodic de autorități și, în anumite situații, făcute publice.
De la o problemă practică la o metodă care poate fi reprodusă
Studiul nu a pornit dintr-un exercițiu exclusiv teoretic, ci din experiența practică a Asociației pentru Dezvoltare Durabilă Slatina, în calitate de administrator al unei scheme de sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale prin proiectul URBAN SOCIAL HUB.
Documentarea contribuției agregate a întreprinderilor sprijinite la temele secundare și la principiile orizontale presupune colectarea unor date comparabile de la toate entitățile. În lipsa unui format comun, fiecare întreprindere poate descrie corect propriile activități, dar informațiile nu pot fi întotdeauna agregate, comparate sau transpuse într-o raportare verificabilă la nivelul întregii scheme.
Din această nevoie s-a conturat o metodă care poate fi utilizată și în alte scheme de sprijin. Ea presupune stabilirea structurii de colectare înainte de începerea procesului, delimitarea clară a surselor de informație, consemnarea lunară a datelor care nu pot fi reconstituite ulterior și aplicarea consecventă a unui mecanism de verificare prin eșantion.
Studiul propune o arhitectură în două straturi: un instrument de colectare construit într-un limbaj accesibil celor care furnizează datele și un format de prezentare organizat potrivit standardului VSME. Între cele două trebuie să existe o corespondență clară, astfel încât fiecare informație raportată să poată fi urmărită până la sursa din care provine.
O acoperire extinsă a principiilor orizontale
Una dintre concluziile importante ale analizei este că standardul VSME poate furniza dovezi pentru nouă dintre cele unsprezece principii orizontale urmărite în cadrul politicii de coeziune. Cele două zone care nu sunt acoperite integral – accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și adaptarea la schimbările demografice – pot fi completate prin cinci indicatori suplimentari, extrași din evidențe pe care entitățile le întocmesc deja.
Totodată, modulul de mediu al standardului corespunde celor șase obiective asociate principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ. Astfel, raportarea realizată pe baza standardului poate deveni și o sursă structurată de documentare pentru evaluarea respectării angajamentelor de mediu asumate în cadrul unei intervenții finanțate.
Analiza evidențiază și o evoluție relevantă pentru poziția întreprinderilor mici în relațiile comerciale. Începând cu anul 2026, standardul VSME nu mai reprezintă doar un instrument voluntar de comunicare, ci și reperul care delimitează informațiile de sustenabilitate ce pot fi solicitate în mod legitim unei întreprinderi mici aflate în lanțul valoric al unei entități raportoare. Deținerea unui set de date structurat devine astfel nu numai un avantaj comercial, ci și o condiție pentru exercitarea informată a unui drept.
Raportarea poate face vizibilă și contribuția care nu apare în contabilitate
O secțiune distinctă a studiului este dedicată resurselor care susțin activitatea unei întreprinderi sociale, dar care nu sunt reflectate în evidențele contabile. Orele lucrate de administrator fără remunerație, utilizarea unui autoturism personal, punerea la dispoziție a unui spațiu sau a unor echipamente și sprijinul primit fără plată din partea unor terți pot reprezenta o contribuție semnificativă, mai ales în primul an de funcționare.
Neraportarea acestor resurse face invizibil efortul real care susține activitatea și, în același timp, ascunde o posibilă vulnerabilitate a modelului economic. Studiul propune cuantificarea lor prin metoda costului de substituție, utilizând valori unitare comune, astfel încât informațiile să rămână comparabile și să poată fi agregate.
Din sarcină administrativă în capacitate organizațională
Un format comun de colectare produce mai mult decât date comparabile. El permite fundamentarea afirmațiilor din raportare, pregătește întreprinderile sociale pentru solicitările viitoare ale pieței și le ajută să își prezinte performanța într-un limbaj recunoscut de partenerii externi.
Diferența dintre o nouă sarcină administrativă și un instrument util pentru organizație este dată de modul de proiectare. Dacă informațiile sunt colectate într-un vocabular accesibil, dacă structura lor este compatibilă cu un standard recunoscut și dacă rezultatul poate fi utilizat fără o prelucrare suplimentară, procesul de raportare devine un transfer real de capacitate către întreprinderea socială.
Studiul delimitează și limitele metodei. Aplicarea standardului nu produce o certificare, nu înlocuiește raportările obligatorii, nu elimină efortul necesar colectării datelor de mediu și nu garantează accesul unei întreprinderi pe piață. Ea elimină însă un obstacol tot mai frecvent: incapacitatea de a prezenta, într-un format recunoscut, informațiile care demonstrează contribuția socială și de mediu a organizației.
Concluzia centrală a studiului este că principala dificultate întâmpinată de structurile de economie socială nu este lipsa performanței, ci lipsa unui format comun în care aceasta să poată deveni vizibilă, comparabilă și utilizabilă. Performanța socială există, este documentată și este verificată. Ceea ce lipsește este traducerea sa într-un limbaj recunoscut de finanțatori, autorități și parteneri comerciali.
Vă invităm să consultați studiul integral, publicat cu acces liber și gratuit în Centrul de Resurse pentru Dezvoltarea Economiei Sociale, și să descoperiți o abordare prin care datele deja colectate pot servi simultan raportării, monitorizării și consolidării capacității organizaționale.
Studiul integral este disponibil aici: https://shorturl.at/zQtwG