La finalul campaniei „Înpreună pentru comunitate – Cum colaborăm cu întreprinderile sociale”, rămâne o certitudine: transformarea comunităților urbane nu vine de sus, ci se construiește local. Cărămidă cu cărămidă. Colaborare cu colaborare. Inițiativă cu inițiativă. Iar actorii-cheie ai acestei reconstrucții sociale sunt chiar întreprinderile sociale (SES), care pot deveni catalizatori ai unor comunități reziliente, verzi și incluzive.

SES-urile: mai mult decât furnizori de servicii, adevărați arhitecți ai coeziunii comunitare

Am vorbit în articolele acestei campanii despre SES-uri ca soluții pentru incluziune, angajare, digitalizare, economie circulară sau parteneriate publice eficiente. Dar acum, privind retrospectiv, este timpul să recunoaștem o dimensiune și mai profundă: SES-urile pot fi forțe de regenerare sistemică. Ele nu rezolvă doar probleme punctuale. Ele refac legăturile rupte dintre oameni, instituții, mediu și economie.

Ce înseamnă o comunitate rezilientă, verde și incluzivă?

• O comunitate rezilientă este cea care poate face față crizelor – sociale, economice, de sănătate sau climatice – prin solidaritate, adaptabilitate și resurse locale activate.
• O comunitate verde este cea care reduce impactul asupra mediului, consumă responsabil, reutilizează, repară și promovează comportamente sustenabile.
• O comunitate incluzivă este cea în care fiecare membru, indiferent de dizabilitate, vârstă, gen, etnie sau statut social, are loc, valoare și un rol real.

SES-urile pot contribui la toate cele trei dimensiuni – simultan.

SES-urile în tranziția verde: furnizori, educatori și actori de impact ecologic

Am văzut SES-uri care colectează textile, repară mobilă, folosesc lemn certificat sau produse de curățenie ecologice. Dar mai mult decât atât, ele organizează ateliere de educație ecologică, campanii de reciclare, proiecte de reamenajare a spațiilor verzi sau eco-turism.

Impactul este dublu: mediu protejat + incluziune activă. Pentru că multe dintre aceste SES-uri angajează persoane vulnerabile, oferă educație ecologică în comunități defavorizate sau colaborează cu școli și ONG-uri pentru a duce mesajul sustenabilității acolo unde contează cel mai mult.

Incluziunea nu este opțională. Este fundamentul unei societăți echitabile

SES-urile creează locuri de muncă adaptate pentru persoane cu dizabilități, cu afecțiuni cronice sau istorii de excluziune. Ele nu oferă doar un salariu. Oferă apartenență, stimă de sine, ritm și sens. Oferă contextul în care o persoană etichetată „capabilă doar de asistență” devine contributor activ la viața comunității.

Sunt SES-uri care implică persoane cu dizabilități în ateliere protejate, care colaborează cu centre de zi pentru ateliere artistice, care transformă locuri marginale în spații de socializare incluzivă. Toate acestea nu sunt doar acțiuni sociale, ci forme de inovație și coeziune urbană.

SES-urile ca infrastructură pentru demnitate, tranziție și co-creație comunitară

Să construim un oraș rezilient, verde și incluziv nu înseamnă să avem doar panouri solare sau piste de biciclete. Înseamnă să avem spații care includ pe toată lumea. Să avem proiecte care implică în mod egal cetățeni, instituții, SES-uri și organizații. Să avem rețele locale de colaborare, în care SES-urile nu sunt doar furnizori, ci co-creatori de viitor.

Un cluster de 34 de SES-uri, cum va exista în regiunea Sud-Vest Oltenia prin proiectul Urban Social HUB, poate deveni infrastructura invizibilă care ține o comunitate în picioare. Unii repară. Alții educă. Alții angajează. Alții comunică. Toți contribuie.

Ce pot face instituțiile locale și comunitățile?

• Pot include SES-uri în strategiile de dezvoltare durabilă locală.
• Pot rezerva contracte pentru activități ecologice, sociale și educaționale.
• Pot sprijini crearea de spații comune (huburi, centre comunitare, ateliere).
• Pot finanța sau cofinanța proiecte-pilot de incluziune și mediu.
• Pot comunica împreună, public, valorile unei comunități echitabile.

Ce pot face cetățenii?

• Să aleagă produse locale, etice și sustenabile.
• Să susțină SES-urile prin voluntariat, parteneriat sau recomandare.
• Să propună idei de proiecte sau colaborări.
• Să creadă în schimbarea care pornește de la firul ierbii.

Concluzie: Campania se încheie. Schimbarea abia începe

În seria de articole ale campaniei am văzut ce pot face SES-urile pentru educație, mediu, incluziune, echitate, dezvoltare urbană și parteneriate. Am văzut că schimbarea nu are nevoie de bugete uriașe, ci de viziune, curaj și colaborare.

Comunitățile viitorului nu vor fi definite de infrastructura lor tehnică, ci de capacitatea lor de a integra, proteja și susține fiecare membru – și fiecare resursă naturală – într-un mod durabil.