Puterea colaborării între SES-uri

În cadrul proiectului Urban Social HUB, vor fi înființate 34 de întreprinderi sociale în orașele din regiunea Sud-Vest Oltenia. Fiecare dintre acestea își propune să aducă o schimbare reală în comunitatea în care activează, fie prin angajarea persoanelor vulnerabile, fie prin furnizarea de produse și servicii cu impact social și de mediu. Dar valoarea lor nu se oprește la granițele individuale ale fiecărei inițiative.

Când întreprinderile sociale aleg să colaboreze – să formeze o rețea, un consorțiu, un cluster local – rezultatele se amplifică. Nu se mai adună doar servicii, ci se construiește un ecosistem cu sens, capabil să ofere soluții integrate pentru nevoi complexe ale comunităților urbane.

În multe orașe din România, SES-urile funcționează izolat. Fiecare face eforturi să fie vizibilă, să acceseze clienți, să își susțină misiunea socială. Dar într-un mediu urban fragilizat de inegalități și vulnerabilități, solidaritatea economică nu este doar un ideal – este o strategie de supraviețuire și eficiență.

De ce o rețea locală de SES-uri?

O rețea locală reprezintă o formă organizată (formală sau informală) în care întreprinderile sociale:

• colaborează pentru a dezvolta și implementa proiecte comune,
• își completează serviciile și își trimit clienți sau contracte una alteia,
• comunică unitar în fața instituțiilor și a potențialilor finanțatori,
• acționează coordonat în fața crizelor locale (ex: pandemii, dezastre, valuri de excluziune socială),
• creează împreună campanii publice pentru conștientizare, accesibilitate, incluziune.

Această rețea funcționează ca un cluster social local, un nucleu de colaborare economică și socială care nu doar că susține fiecare SES în parte, dar contribuie la transformarea sistemică a comunității.

Beneficiile unei rețele pentru SES-uri

• Acces la proiecte de anvergură – un SES singur nu poate aplica la o finanțare mare, dar un consorțiu poate.
• Schimb de expertiză și resurse – fondatorii învață unii de la alții, își împart echipamentele, spațiile sau logistica.
• Servicii integrate – SES-uri cu profiluri diferite pot răspunde împreună unor nevoi complexe (ex. pachet: masă caldă + transport + ateliere pentru copii).
• Putere de negociere crescută – în fața instituțiilor sau clienților, rețeaua are o voce unitară.
• Vizibilitate publică mai mare – rețeaua atrage mai ușor atenția și sprijinul.

Beneficiile pentru comunitate și instituții

• Soluții rapide și complete – un singur punct de contact, servicii complementare și profesionale.
• Angajare pentru persoane vulnerabile în mod sustenabil – fiecare SES aduce locuri de muncă și șanse reale de incluziune.
• Acces facil la parteneriate sociale – pentru primării, școli, spitale sau ONG-uri, colaborarea cu o rețea e mai eficientă.
• Resiliență locală – în fața crizelor sociale sau economice, comunitățile cu rețele funcționale rezistă mai bine.

Exemple posibile de colaborări între SES-uri

• O brutărie socială (CAEN 1071) furnizează pâine pentru un centru comunitar operat de un alt SES.
• O SES cu activități educaționale (CAEN 8559) organizează ateliere într-un spațiu gestionat de o SES cu profil recreativ (CAEN 9329).
• O SES de textile colaborează cu una specializată în marketing digital pentru vânzare online.
• Un SES care organizează evenimente oferă logistică și promovare altor SES-uri cu produse sau servicii sociale.
• Mai multe SES-uri participă la campanii locale de informare – împărțind bugetele, voluntarii și vizibilitatea.

Cum se poate construi o rețea locală?

1. Identificarea SES-urilor locale – începem cu cele 32 din proiectul Urban Social HUB, dar deschidem colaborarea și către altele deja existente.
2. Organizarea unei întâlniri exploratorii – online sau fizic, pentru a ne cunoaște, a ne spune povestea, a identifica nevoile comune.
3. Crearea unui grup de comunicare constantă – pe WhatsApp, e-mail, Slack sau alte platforme.
4. Stabilirea unor obiective comune – promovare, achiziții comune, aplicații la granturi, evenimente comunitare.
5. Începerea unui proiect pilot împreună – un târg local, un contract integrat, o campanie sau un atelier.

Prin natura lor, rețelele locale de întreprinderi sociale devin instrumente vii de implementare a principiilor TSPO – nediscriminare, egalitate de șanse, accesibilitate, dezvoltare durabilă și incluziune. Într-un astfel de cadru colaborativ, SES-urile pot crea mecanisme concrete prin care persoanele din grupuri vulnerabile devin actori activi ai economiei locale: sunt angajate, formate, consiliate sau sprijinite în demersuri antreprenoriale proprii. Accesibilitatea serviciilor este crescută atunci când SES-urile colaborează și își distribuie responsabilitățile în funcție de specific – de exemplu, o SES poate furniza servicii mobile (medicale, sociale, educaționale), în timp ce alta oferă spații adaptate sau suport logistic. În plus, colaborarea le permite să dezvolte modele de economie circulară și de consum responsabil, reducând risipa, reutilizând resursele locale și educând comunitatea în spiritul dezvoltării durabile. Rețeaua în ansamblu devine un motor de inovare socială, capabil să identifice și să implementeze soluții noi la probleme vechi – prin integrarea digitalizării, co-crearea cu cetățenii sau adaptarea serviciilor în funcție de nevoi reale și în schimbare. Mai mult, pentru instituțiile publice, existența unei astfel de rețele facilitează integrarea coerentă a temelor orizontale și secundare în politicile și acțiunile locale, într-un mod aplicat, verificabil și sustenabil.

Ce poate urma?

Un cluster de SES-uri în regiunea Sud-Vest Oltenia nu este doar posibil – este necesar. Fiecare dintre cele 34 de întreprinderi sociale care se înființează în cadrul proiectului Urban Social HUB poate deveni un nod într-o rețea vie, coerentă, activă.

Într-o Românie care are nevoie de modele funcționale de incluziune, sustenabilitate și parteneriate, SES-urile nu trebuie să lupte singure. Împreună pot deveni o forță comunitară autentică, capabilă să transforme orașele din interior.