În centrul fiecărei comunități urbane se află o administrație locală cu un rol esențial: acela de a crea condiții pentru coeziune socială, echitate și dezvoltare sustenabilă. Întreprinderile sociale, prin natura lor, oferă exact aceste beneficii – dar au nevoie de sprijin activ, direcționat și inteligent din partea autorităților locale pentru a funcționa și a genera impact real.

Campania noastră își propune să mobilizeze primăriile din orașele mici și medii pentru a deveni parteneri-cheie ai întreprinderilor sociale, nu doar din convingere morală, ci și din responsabilitate strategică. Pentru că dezvoltarea durabilă nu se face cu soluții scumpe și de import – ci din interior, cu resurse locale, oameni implicați și parteneriate de încredere.

De ce să colaboreze o primărie cu SES-uri?

Întreprinderile sociale:

• creează locuri de muncă pentru persoane vulnerabile;
• oferă servicii de interes public (curățenie, catering, transport, educație, activități recreative);
• transformă spații nefolosite în huburi productive;
• contribuie la digitalizarea administrației, educație ecologică și reducerea sărăciei;
• mențin atestatul de întreprindere socială doar dacă sunt implicate în proiecte de impact, iar primăriile sunt partenerul ideal pentru acestea.

Pentru ca întreprinderile sociale să își îndeplinească misiunea în comunitate, primăriile trebuie să joace un rol proactiv. Nu este vorba despre sprijin financiar direct, ci despre crearea unui cadru favorabil pentru funcționare, parteneriat și dezvoltare. Cinci direcții de intervenție sunt esențiale:

• În primul rând, autoritățile locale pot utiliza prevederile legale care permit achiziții publice rezervate întreprinderilor sociale. Domenii precum alimentația publică, întreținerea spațiilor verzi, curățenia urbană, organizarea de evenimente sau transportul local pot fi contractate către SES-uri, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Mai mult, primăriile pot introduce în documentațiile de atribuire criterii sociale și de mediu – precum angajarea de persoane vulnerabile, reducerea deșeurilor sau utilizarea de materiale reciclabile – care să încurajeze participarea SES-urilor la proceduri publice.
• În al doilea rând, sprijinul logistic și accesul la spații pot face diferența dintre o întreprindere socială funcțională și una blocată de lipsa infrastructurii. Spațiile neutilizate aflate în patrimoniul public pot fi puse la dispoziția SES-urilor în regim de parteneriat sau chirie preferențială. Astfel pot fi create huburi sociale, brutării comunitare, ateliere de recondiționare sau spații multifuncționale, în care să fie angajate persoane din categorii vulnerabile. De asemenea, terenurile disponibile pot fi alocate pentru activități productive – de la grădinărit urban și reciclare, până la meșteșuguri sau activități educaționale.
• În al treilea rând, primăriile pot co-organiza cu SES-uri evenimente publice, campanii de informare, târguri locale, piețe sociale și festivaluri tematice, care să stimuleze interacțiunea directă între întreprinderile sociale și cetățeni. Mai mult, SES-urile pot fi implicate direct în elaborarea și implementarea strategiilor locale, inclusiv în planuri de dezvoltare urbană, inițiative ecologice sau acțiuni de incluziune și educație civică – asigurând o viziune integrată și participativă.
• În al patrulea rând, autoritățile locale pot facilita accesul SES-urilor la finanțări nerambursabile, prin emiterea de scrisori de susținere, asumarea rolului de partener oficial sau prin identificarea de nevoi concrete din comunitate care pot fi rezolvate prin soluții sociale. În unele cazuri, primăria poate deveni parte a unui consorțiu local – public-social – care aplică la proiecte europene sau naționale, cu șanse sporite de reușită datorită parteneriatului.
• În fine, promovarea activă a întreprinderilor sociale este o formă de sprijin esențială și adesea neglijată. SES-urile pot fi listate pe site-ul primăriei, integrate în ghiduri de servicii locale pentru cetățeni și instituții, sau promovate prin campanii media locale, comunicate de presă și postări pe rețelele sociale ale administrației. Această vizibilitate crește încrederea publicului și poate atrage parteneri privați sau voluntari dispuși să se implice.

Exemple de colaborare pe coduri CAEN (din proiectele SES urbane)

• 5610 – restaurante sociale/cantine pentru grupuri vulnerabile
• 1071 – brutării sociale care furnizează hrană către centre sociale
• 4312, 2511 – amenajări urbane, mobilier stradal, întreținere locuințe sociale
• 9329, 9002, 8230 – evenimente comunitare, tabere pentru copii, ateliere artistice
• 7022, 6201 – digitalizare, campanii video și design pentru comunicarea instituțională
• 8692, 8693 – consiliere psiho-socială pentru vârstnici, tineri și persoane singure

Ce câștigă primăria?

• Servicii locale de calitate, la costuri transparente
• Valoare adăugată socială și ecologică la bugetele deja alocate
• Credibilitate crescută în fața finanțatorilor și cetățenilor
• Implementarea reală a principiilor TSPO: incluziune, echitate, dezvoltare durabilă
• O comunitate mai unită, mai funcțională, mai rezilientă

Primăriile nu trebuie să „creeze” economie socială – ea există deja. Ce pot face însă este să o activeze, să o recunoască și să o valorifice strategic.

Cu viziune, curaj administrativ și parteneriate bine calibrate, orice primărie poate deveni motorul unei transformări durabile: una în care economia servește comunitatea, iar oamenii devin parte din soluție, nu doar din problemă.